Piemontèis/Bibia/Diferense an tra la Bìbia dij protestant e dij catòlich-roman: differenze tra le versioni

Da Tempo di Riforma Wiki.
Vai alla navigazione Vai alla ricerca
Nessun oggetto della modifica
Nessun oggetto della modifica
 
Riga 16: Riga 16:
== Arferiment ==
== Arferiment ==


*Introdussion ai lèber deuterocanònich: https://pms.wikisource.org/wiki/La_Bibia_piemont%C3%A8isa/Testament_Vej/Deuterocanonich/Introdussion  
*Introdussion ai liber deuterocanònich: [https://pms.wikisource.org/wiki/La_Bibia_piemontèisa/Testament_Vej/Deuterocanonich/Introdussion https://pms.wikisource.org/wiki/La_Bibia_piemont%C3%A8isa/Testament_Vej/Deuterocanonich/Introdussion]


[[Category:Piemontèis]]
[[Category:Piemontèis]]

Versione attuale delle 18:41, 29 gen 2024

Artorn


Diferense an tra la Bìbia dij protestant e dij catòlich-roman

Ancheuj, ch’i soma ant ël temp ëd l’ecumenism e che ij savant ëd la Bìbia a travajo bin ansema, as podrìa disse che a livel dël test a-i son scasi pì gnun-e diferense. Le diferense a rivo se ‘d vòlte mai con l’intërpretassion dij test, e pa nen con ij test midem. Ambelessì i’m arferisso, naturalment, a le gesie prinsipaj e pa nen ai ragrupament setari esclusivista ...ch’a l'é tuta n'àutra stòria!

Nojàutri ij protestant ant la Bibia i contoma 66 lìber, 27 dël Testament Neuv e 39 dël Testament Vej. I consideroma canònich për ël Testament Vej, coma ch’a fan j’Ebrèo, mach coj lìber ch’a j’ero stàit ëscrivù an lenga ebràica o aramàica, lassand fòra da la conta coj che la tradission a l’ha tramandane an lenga greca. Costi ùltim lìber, ciamà deuterocanònich o apòcrif, a son mai mensionà o cità ant ël Testament Neuv e nojàutri i-j consideroma coma ‘d leteratura giudàica ch’a l’é vnùa mach pì tard. Sicur che i-j podoma lese, ma da coj lìber i-j soma nen autorisà a tiren-e fòra ‘d dotrin-e o dògma. Për nojàutri a son pa Paròla ‘d Nosgnor.

Le autorità dla Cesa catòlica roman-a (ël Magistero) e cole d’Ortodossia oriental a l’han decretà che coj lìber a sìo canònich, ma nojàutri i soma nen gropà da lòn che cole autorità a l’han decretà për ij sò fedej. Nojàutri i disoma che ‘l Cànone a l’é surtì da daspërchiel, o mej, che lë Spirit Sant a l’ha guidà le gesie a arconòsse coj 66 lìber coma Paròla ‘d Nosgnor, e che la Bibia a l’é nen ëd proprietà ‘d n'organisassion eclesàstica, ch’a peul nen decide për tuti  a sò rësguard.

Ij liber deuterocanònich an piemontèis nojàutri i-j butroma coma na gionta final a nòstra version, për coj ch’a n’arconòsso l’autorità. Lolì a l’é 'dcò fàit da vàire edission ecumèniche dla Bìbia. 

Arferiment